(Advent = Perioada din-naintea zilei în care serbam nasterea Domnului nostru Isus Cristos , din latina, adventus = sosirea, sau advenit = el soseste)… Romano-catolicii au intrat in Postul Craciunului sau in Advent care incepe cu prima duminica din luna decembrie si se incheie in ziua de Craciun… ,, Postul Crăciunului sau Adventul , pentru creştinii romano-catolici, face referinţă la perioada de pregătire, atăt trupească, căt mai ales sufletească ….Este marcat de bucurie şi speranţă, deoarece se aşteaptă venirea lui Mesia, venirea Fiului lui Dumnezeu pe pămănt in trup… Adventul este un timp propice pentru a analiza şi pentru a potenţa fidelitatea noastră faţă de Dumnezeul nostru care este fidel intălnirii sale stabilite cu noi, oamenii. El vine din iubire, de aceea şi noi trebuie să-l aşteptăm cu iubire; iar cel mai important lucru pe care trebuie să-l facem in timpul Adventului este: să trăim Adventul; să dorim şi să strigăm: "Vino, Doamne Isuse, şi rămăi cu noi!"; să facem un loc in viaţa noastră pentru ca să nu se repete acel: "La ai săi a venit, iar ai săi nu l-au primit!". Adventul este o nouă ocazie de a da o motivaţie speranţei noastre, căci acest timp este un timp al speranţei; şi dacă suntem oameni ai speranţei, trebuie să se simtă acest lucru. Speranţa nu numai că se crede, dar se şi trăieşte. Viaţa noastră trebuie să fie luminată de strălucirea acestei virtuţi, căci numai astfel vom putea să-i "contaminăm" şi pe ceilalţi cu speranţa noastră. Nu este suficient să prezentăm celorlalţi doar motivaţii intelectuale, ci trebuie să prezentăm şi motivaţii existenţiale şi concrete…Timpul Adventului este un timp de aducere-aminte, un astăzi şi o virtute care ne invăluie. O aducere-aminte, căci privind rădăcinile noastre vom afla in ele originea credinţei noastre; un astăzi, deoarece, plecănd de la credinţă, trebuie să ştim să-l aşteptăm şi să-l primim pe cel care se naşte şi care este prezent in fiecare frate al nostru şi a cărui naştere se actualizează in fiecare an; o virtute pe care trebuie să o practicăm in aceste zile: speranţa; virtute ce trebuie să ne cuprindă in totalitate. Putem pierde multe lucruri din cauza atător probleme şi dificultăţi ale vieţii, dar a pierde speranţa inseamnă să-i inchizi porţile unui Dumnezeu care se face nou in fiecare zi, care s-a revelat in istorie, care doreşte să se "cuibărească" in inima fiecărui om, care călătoreşte cu ei, deşi aceştia nu ştiu că El este prezent in drumul lor şi in istoria lor…” (Pr. Iosif Dumea)
Un obicei vechi prezent în toate bisericile romano-catolice în perioada de Advent, timpul special de pregătire pentru sărbătoarea Naşterii Domnului, este coroana de Advent. Care este originea acestei coroane, cum se foloseşte, semnificaţiile şi ritul binecuvântării coroanei vor fi prezentate în cele ce urmează:
,,Originea coroanei de Advent : Coroana de Advent este o tradiţie născută în sec. al XIX-lea în Hamburg. În acest oraş erau mulţi copii orfani care nu aveau o casă, trăiau cerşind şi dormind pe străzi. Unii deveneau mici delincvenţi şi ajungeau în închisoare. Un tânăr pastor evanghelic, Johann Heinrich Wichern (1808-1881), a cumpărat o casă mare în Hamburg, a restructurat-o şi a început să adune copiii de pe stradă, să le dea un acoperiş şi ceva de mâncare. Anul 1838 poate fi considerat anul întemeierii casei numite “Rauhe Haus”. El i-a învăţat pe acei copii o meserie: unii au devenit cizmari, alţii pictori, grădinari, croitori… şi în felul acesta au încetat de a mai cerşi învăţând să-şi câştige singuri pâinea.
În fiecare an, în timpul Adventului, tânărul pastor Wichern organiza un moment de rugăciune. În Adventul anului 1838, vrând să facă mai frumos acest timp pentru oaspeţii săi, s-a gândit ca fiecare copil să aprindă, începând cu 1 decembrie, în timpul momentelor de rugăciune, câte o lumânare colorată. Din 1840, în fiecare an avea loc în această casă o scurtă ceremonie religioasă: pastorul şi copiii se adunau în dormitor, Wichern povestea ceva despre Advent şi Crăciun şi se cântau multe cântece. Deoarece în fiecare zi se aprindea câte o lumânare, acel moment s-a numit Kerzendacht (celebrarea lumânărilor). Un prieten de al pastorului a pregătit un cerc de lemn pe care au fost aşezate lumânările, astfel încât să pară o mare “coroană de lumină”, Lichterkranz. Se ajungea la Crăciun cu toate cele 24 de lumânări aprinse.
Deoarece le plăcea foarte mult, începând cu 1851 chiar copiii au început să ornamenteze coroana cu ramuri de brad ca semn al vieţii.
Multe persoane au găsit coroana de Advent atât de frumoasă, încât au vrut să aibă chiar în casa lor ceea ce se numea Coroana de lumină. În felul acesta uzanţa aceasta a ieşit din acel ambient şi s-a răspândit mai ales în familii.
Dar cine avea în casă un loc atât de mare ca să atârne o coroană de Advent pe care să stea 24 de lumânări? Astfel s-a micşorat numărul lumânărilor ajungându-se doar la patru, după cele patru duminici ale Adventului: trei de culoare violet şi una de culoare roşie.
Acest obicei s-a răspândit repede în familiile evanghelice din întreaga Germanie, dar în scurt timp s-a răspândit în lumea anglo-saxonă şi apoi în Franţa. Fiind considerată la origine o tradiţie protestantă, la început a fost privită cu suspiciune în lumea catolică.
După Primul Război Mondial, ea a primit un nou impuls şi a intrat şi în casele catolicilor. În 1925, coroana de Advent, în forma sa actuală, şi-a făcut apariţia într-o biserică catolică din Köln, iar în 1930 la München. Prin 1935, în Austria, s-a început să se binecuvânteze coroanele de Advent pentru casele particulare.
Astăzi acest obicei are o mare răspândire, complice fiind şi supermagazinele care pun la dispoziţie coroane de Advent deja confecţionate, de toate tipurile, pentru toate gusturile, la toate preţurile.
Folosirea coroanei de Advent
Coroana de Advent are o funcţie religioasă: vesteşte apropierea Crăciunului mai ales copiilor, ne pregăteşte pentru Crăciun, trezeşte rugăciunea comună, arată că Isus este adevărata lumină care învinge întunericul şi răul.
Consumismul modern a pus stăpânire pe acest obicei, a confecţionat tot felul de forme de atârnat pe uşile de la intrare în locuinţe, a făcut din ea un motiv ornamental de Crăciun care se găseşte nu doar în case ori biserici, ci şi în magazine, în pieţe, la concerte.
Cu toate acestea ea nu-şi pierde valoarea simbolică, date fiind structura şi contextul în care este inserată, şi, ca orice simbol, nu încetează să ne vorbească, să ne interogheze, să solicite căutarea unui sens. Tocmai de aceea ea s-a răspândit foarte repede.
Se foloseşte în primul rând în familie, atârnată de lustră sau aşezată în centrul unei mese. Alţii o aşează la intrare sau la fereastră. Se foloseşte în biserică, în centru sau lângă pupitru, pe altar, în locul lumânărilor.
Lângă coroană se poate pune un Calendar de Advent, un carton mare cu 24 de casete în care se aşează un verset biblic sau un personaj care evocă venirea Mântuitorului. Seara se aprind lumânările coroanei, se deschide fereastra care corespunde zilei şi se cântă cântece de Advent, se povesteşte despre Crăciun, se fac anumite reflecţii, ori se recită Rozariul şi litaniile.
Simbolismul coroanei de Advent
Coroana de Advent este un imn adus naturii care revine la viaţă, atunci când totul pare a se sfârşi, un imn adus luminii care învinge întunericul, un imn adus lui Cristos, adevărata lumină, care vine să învingă întunericul răului şi al morţii.
Coroana de Advent are o formă circulară. Cercul este încă din antichitate un semn al veşniciei şi al unităţii; aici indică şi soarele şi ciclul său anual, modul său continuu de a se reproduce, fără a se consuma vreodată; exprimă foarte bine misterul lui Cristos care este propus mereu.
La fel ca şi inelul, care este un tot continuu, coroana este şi semn de fidelitate, fidelitatea lui Dumnezeu faţă de promisiunile sale.
Dată fiind această semnificaţie, coroana de Advent trebuie să-şi menţină forma sa circulară şi nu trebuie să devină o compoziţie florală cu patru lumânări.
Coroana este şi semn al regalităţii şi al victoriei. În vechea Romă erau încoronaţi învingătorii jocurilor sau ai unui război. Şi astăzi primesc coroniţă cei care iau premiul întâi. Coroana de Advent anunţă că acest copil care este aşteptat este regele care învinge întunericul cu lumina Sa.
Ramurile mereu verzi de brad sau de pin care ornează coroana sunt semnele speranţei şi ale vieţii fără de sfârşit, ale vieţii veşnice. De aceea, coroana adevărată nu trebuie să fie din teracotă, din ceramică etc.
Aceste ramuri amintesc de intrarea lui Isus în Ierusalim, primit cu ramuri şi salutat ca rege şi Mesia.
Pentru ornamentarea coroanei se folosesc benzi de hârtie roşie sau violet: roşu sau roz, simbolul iubirii lui Isus care devine om; violet, semn al pocăinţei şi al convertirii pentru a ne pregăti pentru venirea Sa.
Simbolismul lumânărilor
Cele patru lumânări arată cele patru săptămâni ale timpului Adventului.
1. Duminica I - Lumânarea profetului (Lumânarea speranței sau a așteptării vigilente)
2. Duminica a II-a - Lumânarea Betleemului (Lumânarea chemării universale la mântuire sau a așteptării păcii)
3. Duminica a III-a - Lumânarea păstorilor (Lumânarea bucuriei sau a așteptării în răbdare)
4. Duminica a IV-a - Lumânarea îngerilor (Lumânarea iubirii sau a așteptării ascultătoare)
Aprinderea succesivă a lumânărilor indică apropierea progresivă a Naşterii lui Isus, progresiva victorie a luminii asupra întunericului. De aceea e bine ca aprinderea lor să aibă loc seara, pe întuneric.
La început lumânările erau trei de culoare violet şi una de culoare roşie: violet pentru a indica penitenţa şi convertirea la Dumnezeu, roşie ca semn al bucuriei pentru iminenta naştere a lui Isus; cea roşie se aprinde în a treia duminică de Advent, numită chiar Gaudete (bucuraţi-vă). Ele pot fi însă toate de culoare albă sau în patru culori diferite.
Fiecare lumânare îşi are semnificaţia sa religioasă. Conform tradiţiei, prima este lumânarea profetului, a doua a Betleemului, a treia a păstorilor, a patra a îngerilor.
Mai sunt şi alte tradiţii, de exemplu: prima este lumânarea iertării acordate lui Adam şi Evei, prin care din muritori au devenit vii în Dumnezeu; a doua este cea a credinţei patriarhilor care cred în darul ţării promise; a treia este cea a bucuriei lui David pentru descendenţa sa; a patra este cea a învăţăturii profeţilor care vestesc dreptatea şi pacea.
Diferitele lumânări primesc din când în când numele unui personaj biblic, expresie a unei atitudini sau virtuţi care predispun pentru Crăciun. De obicei a treia lumânare este legată de bucurie, corespunzător cu tema celei de a treia duminici.
Coroana va fi luată jos în ziua Naşterii Domnului lăsând locul ieslei de Crăciun sau bradului…”
…>:D<…@};-…
........................................................................................................
-- pentru cei care doresc sa urmareasca slujba ONLINE ,in special pentru aceia care nu au posibiltiatea de a se deplasa pana la biserica din diverse motive (boala ,serviciu ) : LITURGHIA IN DIRECT :TRANSMISIE IN DIRECT DIN CATEDRALA „SS. PETRU ȘI PAUL” - BACAU ,dati click pe link-ul de mai jos tinand cont de orele de incepere a slujbelor ...
http://media.ercis.ro/bacau.html
sau pe linkul urmator :
http://www.decanatcatolicbacau.ro/
apoi click pe prima iconita (dreapta,sus) unde scrie ,,In direct din catedrala "Ss. Petru si Paul" ,
...
- pentru vizionare PE TOT ECRANUL ,pozitionati mouse-ul in coltul dreapta al imaginii (cu altarul) ce apare la accesarea link-ului apoi dati click pe simbolul ,,fullscreen" ,langa difuzor ,din coltul dreapta (jos) al imaginii mai sus mentionate ,iar ptr. revenirea la ECRAN NORMAL ,apasati tasta ,,ESC " (prima tasta din coltul stanga -sus a tastaturii dumneavoastra )
PROGRAMUL LITURGIC ,orele de incepere a slujbelor - Duminica si Sarbatori:
- ora 6.00,
- ora 8.00,
- 9.00 (Liturghia tinerilor),
- 10.30 (Liturghia Mare- parohiala),
-12.00 (Liturghia copiilor),
- 18.00 (Liturghia de seara ...la 17.25 Rozariul ,iar in Postul Mare Calea Crucii)
orele de incepere a slujbelor in zi de lucru: Luni-Sambata:
- 6.00,
- 7.00
- 18.00 ( ...la 17.25 Rozariul ,iar in Postul Mare Calea Crucii ...in zi de marti ,Slujba este in cinstea Sfantului Anton de Padova )
- la Preasfantul Sacrament al altarului din biserica mica este adoratie perpetua
....@};-...>:D< ...
↧